Cel mai impunător munte din Carpaţii Orientali, Ceahlăul este căutat de turişti indiferent de sezon. Traseele urmează locuri de o frumuseţe sălbatică şi sunt marcate de obiective naturale încărcate de legende.
Atracṭiile muntelui Ceahlău sunt variate, de la cea mai mică floare aflată pe vârf până la marile blocuri de piatră cu forme spectaculoase. Porţile de intrare sunt din staţiunile Izvorul Muntelui, Durău, dar şi prin Bicazul Ardelean. Acest din urmă traseu poate fi făcut cu maşina până în Poiana Stănile, de unde se poate ajunge relativ repede (circa o oră) la Cabana Dochia
Muntele poate fi urcat pe unul din cele 7 trasee turistice amenajate ṣi omologate:
Traseul 1 – Cabana Izvorul Muntelui – Poiana Maicilor – Cabana Dochia, marcaj traseu: banda roṣie, durata de parcurgere: 6 – 7 h
Traseul 2 – Cabana Izvorul Muntelui – Curmătura Lutu Roşu – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă albastră, durata de parcurgere: 3h 30min
Traseul 3 – Cabana Izvorul Muntelui – Stânca Dochiei – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia, marcaj traseu: triunghi albastru, durata de parcurgere: 3h 30min- 4 h
Traseul 4 – Staṭiunea Durău – Cabana Fântânele – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă roṣie, durata de parcurgere: 3h – 3h 30min
Traseul 5 – Staṭiunea Durău – Poiana Vesuri – Cascada Duruitoarea – Cabana Dochia, marcaj traseu: cruce roṣie, durata de parcurgere: 4h 30min – 5h
Traseul 6 – Bicazul Ardelean – Telec – Curmătura Stănile – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă albastră, durata de parcurgere: 7-8h
Traseul 7 – sat Neagra – Curmătura Văratec – Poiana Maicilor – Cabana Dochia, marcaj traseu: cruce albastră, durata de parcurgere: 6 – 7h
O alta modalitate, extrem de comoda, de a ajunge pe varful Toaca a muntelui Ceahlau, o reprezinta parcurgerea drumului numit “Stanile”. Va trebui sa ajungeti in localitatea Bicaz-Chei, apoi prin Telec (aici va trebui lasata masina) si apoi prin Curmatura Stanile puteti ajunge catre Cabana Dochia si varful Toaca.
Traseu Hotel Oscar – Baraj Bicaz
Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, cunoscut şi sub numele de “lacul Bicaz”, este cel mai mare lac artificial amenajat pe râurile interioare din România. Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaşi nume. Din el se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu şase generatoare.
Barajul Izvorul Muntelui are înălţimea de 127 metri, este cel mai mare baraj de greutate (de pe râurile interioare ale României, fiind depăşit de Porţile de Fier I) şi al treilea dintre cele mai înalte baraje din România. Deasemenea este al 9-lea baraj de greutate, ca înălţime, din Europa. În anul finalizării sale, respectiv 1961, era al 4-lea baraj de greutate, ca înălţime, din Europa. Acesta leagă muntele Gicovanu cu Obcina Horstei. El nu este unul monobloc, ci este format din 30 de ploturi separate prin rosturi etanşate amonte cu pene de beton armat şi tole de cupru. Corpul acestuia este străbătut de kilometri de galerii, puţuri de aerisire, nişe de vizitare. Încăperi special amenajate adăpostesc instalaţii de acţionare şi comandă, echipamente de urmărire, monitorizare seismică şi comportare a fiecărui element.
Suprafaţa lacului variază funcţie de regimul de exploatare, fiind maximă când pânza de apă se ridică până la cota maximă a
barajului, situată la 516 m altitudine şi minimă (cca. 17 kmp) când aceasta coboară până la nivelul gurii de intrare a apei în canalul de aducţiune, situat la 434 m altitudine.
Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km.
Fauna lacului este alcătuită din mreană, clean, lostriţă, scobar, moioagă, babuşcă, păstrăv indigen, păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu, oblet, porcuşor, plătică. De altfel aici există amenajată şi o crescătorie de păstrăv (Potoci).